Film. Let's talk about Kevin - si nu au vorbit niciodata. El se transforma in ucigas in serie, isi omoara tatal si sora, jumatate din scoala si noi vedem procesul de transformare, suntem martori pas cu pas la ceea ce devine el, criminalul. La final ii spune mamei pe care o cruta ca sa ii provoace cel mai mare chin, ca nu mai e asa sigur de ce a facut.
Film. Let's talk about Kevin - o atmosfera de thriller, in care te astepti tot timpul sa se intample finalul, o derulare a intamplarilor inapoi pentru a vedea cum disperarea transforma omul. Un film care se vrea o capodopera cinematografica in care eu nu pot sa inteleg capodopera. O mama terorizata de propriul fiu care se pregateste pentru capodopera vietii lui, un film despre greseala umana, despre lipsa omului din om, despre animalitatea din noi care lasata sa zburde transforma omul in monstru.
Am apreciat finalul, "now I'm not so sure", in sensul ca omul nebun are indoieli...ca omul nebun se poate indoi de nebunia lui - lucru rar intalnit. Am apreciat finalul pentru ca mai exista urma de uman si in pshihopati...care daca ar fi crescut in regula nu ar fi fost psihopati...
Intr-un final mi-am dat seama ca este un film despre educatie....pentru despre altceva nu ar putea fi, si mai ales despre proasta educatie...si cam atat despre acest film...un ceva care se vrea mai mult decat nimic...si un om ca mine cu greu poate sa acorde mai mult.
Saturday, 7 April 2012
Sweden
Dupa o luna petrecuta in Suedia, am realizat ca exita locuri pe acest pamant unde viata este usoara, frumoasa si plina de lucruri bune.
Desi am avut foarte putin timp pentru a explora orasul-capitala, am inceput sa imi dau seama de ce este considerata una dintre cele mai bune tari din lume pentru trait.
Si a fost un moment in care am avut din nou contact direct cu Romania - cand ma intorceam intr-o noapte de la un club, eram pe jos si a trebuit sa trec prin gara centrala unde opresc si autocarele, si singurul autocar la 2 noaptea era cu romani. Nu mi-a intrat nimic in ochi cu privire la vestimentatie, vocabular sau comportament care sa fie cu totul diferit de gazde, nu mi s-a parut nimic deosebit, decat stresul. Romanii mei se vanzoleau pe langa autocar, unii isi uitasera ceva, altii gasisera ceva care nu stiau al cui e, nu stiu unde sa se duca, nu stiau la ce mai sta autocarul acolo, nu stiau de cat mai sta, daca sa stea in el, sau afara, erau extrem de stresati in comparatie cu toti suedezii pe care ii cunoscusem eu pana atunci, suedezi de toate felurile. Si nu cred ca e vorba de categorii sociale pentru ca si la metrou se vedea relaxarea pe fetele oamenilor (in afara de neamtul si italianca cu care eram eu) chiar daca se indreptau spre serviciu.
De atunci mi-am dat seama ca suntem un popor stresat. Un popor gaina, care alearga fara sa stie unde, tipa fara sa stie de ce...lipsa unui tel, lipsa unui ideal ne face sa fim un popor stresat.
Am frecventat si niste cluburi, pentru ca nu poti sa muncesti mult fara sa te distrezi asa ca iei munca in doze mari si concentrate si iti mai ramane putin timp pentru distractie si iei distractie in doze mici si mai concentrate, si oamenii au un anume fel de a fi...de a relationa - sunt extrem de relaxati...m-am simtit cu adevarat roman acolo...eram stresat fara sa stiu de ce, neputand sa ma bucur la intensitatea cu care se bucurau ei. Si noi nu o sa ne schimbam pentru ca nu stim al fel de a fi, nu am vazut alt fel de a fi...
Acum, fiind din nou pe plaiul nostru, incerc sa nu mai fiu asa stresat...incerc sa invat din experienta asta si sa ma bucur de viata mai mult.
Nu stiu daca imi iese insa eu ma straduiesc, va recomand Suedia pentru a invata sa fii relaxat, pentru nimic alceva nu se preteaza mai bine decat pentru asta...
E frig, e vant si ninge...dar oamenii sunt relaxati, buni, educati si treptat calatorul isi insuseste si el aceste atribute....
Desi am avut foarte putin timp pentru a explora orasul-capitala, am inceput sa imi dau seama de ce este considerata una dintre cele mai bune tari din lume pentru trait.
Si a fost un moment in care am avut din nou contact direct cu Romania - cand ma intorceam intr-o noapte de la un club, eram pe jos si a trebuit sa trec prin gara centrala unde opresc si autocarele, si singurul autocar la 2 noaptea era cu romani. Nu mi-a intrat nimic in ochi cu privire la vestimentatie, vocabular sau comportament care sa fie cu totul diferit de gazde, nu mi s-a parut nimic deosebit, decat stresul. Romanii mei se vanzoleau pe langa autocar, unii isi uitasera ceva, altii gasisera ceva care nu stiau al cui e, nu stiu unde sa se duca, nu stiau la ce mai sta autocarul acolo, nu stiau de cat mai sta, daca sa stea in el, sau afara, erau extrem de stresati in comparatie cu toti suedezii pe care ii cunoscusem eu pana atunci, suedezi de toate felurile. Si nu cred ca e vorba de categorii sociale pentru ca si la metrou se vedea relaxarea pe fetele oamenilor (in afara de neamtul si italianca cu care eram eu) chiar daca se indreptau spre serviciu.
De atunci mi-am dat seama ca suntem un popor stresat. Un popor gaina, care alearga fara sa stie unde, tipa fara sa stie de ce...lipsa unui tel, lipsa unui ideal ne face sa fim un popor stresat.
Am frecventat si niste cluburi, pentru ca nu poti sa muncesti mult fara sa te distrezi asa ca iei munca in doze mari si concentrate si iti mai ramane putin timp pentru distractie si iei distractie in doze mici si mai concentrate, si oamenii au un anume fel de a fi...de a relationa - sunt extrem de relaxati...m-am simtit cu adevarat roman acolo...eram stresat fara sa stiu de ce, neputand sa ma bucur la intensitatea cu care se bucurau ei. Si noi nu o sa ne schimbam pentru ca nu stim al fel de a fi, nu am vazut alt fel de a fi...
Acum, fiind din nou pe plaiul nostru, incerc sa nu mai fiu asa stresat...incerc sa invat din experienta asta si sa ma bucur de viata mai mult.
Nu stiu daca imi iese insa eu ma straduiesc, va recomand Suedia pentru a invata sa fii relaxat, pentru nimic alceva nu se preteaza mai bine decat pentru asta...
E frig, e vant si ninge...dar oamenii sunt relaxati, buni, educati si treptat calatorul isi insuseste si el aceste atribute....
Subscribe to:
Posts (Atom)
